În semifinala Euro 1992, Danemarca și Olanda au ajuns la 2-2, iar la penalty-uri Peter Schmeichel a apărat lovitura lui Marco van Basten. 5-4 pentru danezi. Pe 26 iunie, în finală, Germania a pierdut cu 2-0.
Danemarca nici nu ar fi trebuit să fie acolo.
Cum a ajuns Danemarca la Euro
Iugoslavia a fost exclusă din turneu din cauza sancțiunilor ONU legate de războaiele din fosta federație, iar Danemarca, a doua în grupa de calificare, a intrat în locul ei. În grupă a remizat cu Anglia, a pierdut cu Suedia, gazda, și a învins Franța în ultimul meci. Apoi a urmat semifinala cu Olanda. Finala s-a jucat pe 26 iunie 1992, pe Ullevi, la Göteborg: Danemarca a câștigat cu 2-0, cu goluri ale lui John Jensen și Kim Vilfort, câte unul în fiecare repriză. A fost primul ei titlu european.
Schmeichel a ținut poarta intactă în 0-0 cu Anglia și în finală, iar în 2-1 cu Franța a oprit șuturi ale lui Cantona și Papin. A fost ales în echipa turneului. Debutase la națională în mai 1987, sub Sepp Piontek.
De la Gladsaxe la Manchester
S-a născut pe 18 noiembrie 1963 la Gladsaxe, lângă Copenhaga, și a ajuns la 1,93 m înălțime. Tatăl lui, Tolek, era un muzician de jazz polonez, iar mama, Inger, asistentă daneză; până în noiembrie 1971, familia a avut cetățenie poloneză. A jucat la Gladsaxe-Hero (1981-1984, 46 de meciuri), la Hvidovre (1984-1987, 78 de meciuri și 6 goluri) și la Brøndby (1987-1991, 119 meciuri, patru titluri daneze).
Pe 6 august 1991, Manchester United l-a luat pentru 505.000 de lire. Sir Alex Ferguson a spus în 2000 că a fost „afacerea secolului”. A jucat 292 de meciuri pentru club.
Manchester United, 1991-1999
Trofeele lui: Cupa Ligii în 1991-92; cinci titluri în Premier League, în 1992-93 (cu 22 de meciuri fără gol primit, primul titlu al lui United după 26 de ani), 1993-94, 1995-96, 1996-97 și 1998-99; trei Cupe ale Angliei, în 1994, 1996 și 1999. În trei sezoane, 1994-95, 1995-96 și 1997-98, a avut cele mai multe meciuri fără gol primit din Premier League.
În 1994 a fost suspendat pentru finala Cupei Ligii pierdute cu Aston Villa. În 1999, în semifinala Cupei Angliei cu Arsenal, a apărat un penalty al lui Dennis Bergkamp, în ultimele minute. În septembrie 1995 a marcat, într-un meci de Cupa UEFA cu Rotor Volgograd, un gol care a adus 2-2, dar United a fost eliminată la golurile marcate în deplasare.
26 mai 1999, Camp Nou
Finala Ligii Campionilor a fost ultimul lui meci pentru United. Roy Keane și Paul Scholes erau suspendați, așa că Schmeichel a purtat banderola. Bayern a condus din minutul 6, prin Basler. Sheringham a egalat în 90+1, iar Solskjær a marcat în 90+3. 2-1, pe Camp Nou, în fața a 90.245 de spectatori, și prima triplă a unei echipe engleze: campionat, Cupa Angliei și Liga Campionilor.
După United
A plecat la Sporting Lisabona (1999-2001), cu care a câștigat în 1999-2000 campionatul Portugaliei, după 18 ani fără titlu pentru club. A urmat Aston Villa (2001-2002, 29 de meciuri). Pe 20 octombrie 2001, cu Everton, a devenit primul portar care a marcat un gol în Premier League. Ultimul sezon l-a petrecut la Manchester City (2002-2003, 29 de meciuri), iar în aprilie 2003 și-a anunțat retragerea. Ultimul lui meci pentru Danemarca fusese pe 25 aprilie 2001, un 3-0 într-un amical cu Slovenia, în care, ca și căpitan, a ieșit în minutul 65, aplaudat în picioare, la a 129-a selecție.
Danemarca
A jucat 129 de meciuri pentru națională, din 1987 până în 2001, și a marcat un gol, din penalty, cu Belgia, în iunie 2000. La Mondialul din 1998, Danemarca a pierdut cu 3-2 în sferturi cu Brazilia, iar în timpul turneului Schmeichel l-a depășit pe Morten Olsen la numărul de selecții. IFFHS l-a ales cel mai bun portar al lumii în 1992 și 1993, iar în 2004 a intrat în FIFA 100. Fiul lui, Kasper, a devenit și el portar al Danemarcei.