Ion Oblemenco a murit la 51 de ani, pe 1 septembrie 1996, la Agadir, la un meci al echipei pe care o antrena. La Craiova, numele lui a rămas legat de un singur lucru: golurile.
Acum îl poartă și stadionul, iar cifra lui din Divizia A, 170 de goluri, îl duce, potrivit Wikipedia, pe locul 5 în clasamentul all-time.
Din Corabia la Rapid
S-a născut pe 13 mai 1945 la Corabia, în județul Olt. A început la 13 ani la Progresul Corabia, a trecut apoi pe la Electroputere Craiova, iar la 19 ani, în 1964, a ajuns la Rapid București. A fost transferat la Rapid de Valentin Stănescu. A debutat în Divizia A pe 5 iulie 1964, la Cluj, și a marcat, chiar dacă Rapid a pierdut cu 3-1.
La Rapid a jucat 8 meciuri și a marcat 3 goluri, în doi ani. Concurența atacanților mai experimentați, Emil Dumitriu și Ion Ionescu, i-a lăsat puține ocazii, iar în vara lui 1966 s-a întors la Craiova.
Craiova, 1966-1977
Debutul pentru Universitatea a fost pe 21 august 1966, cu Dinamo. Meciul următor a adus două goluri într-un 3-2 cu Jiul Petroșani. Sezonul acela, 1966-67, s-a încheiat cu titlul de golgheter al Diviziei A, cu 17 goluri în 23 de meciuri.
Titlul de golgheter l-a mai câștigat în 1969-70 (19 goluri), în 1971-72 (19 sau 20, sursele diferă) și în 1972-73 (21). Patru sezoane în care nimeni din Divizia A n-a marcat mai mult decât el. Potrivit paginii din română, alături de Ștefan Dobay și de Dudu Georgescu, este unul dintre puținii cu patru titluri de golgheter.
Pe 28 octombrie 1972 i-a fost diagnosticat un ulcer peptic și a fost operat de două ori în aceeași lună. S-a întors pe teren în martie 1973, într-un meci cu Rapid, și a marcat trei goluri.
În 1973-74, Craiova a câștigat primul titlu din istoria clubului, în fața Stelei și a lui Dinamo. A urmat Cupa României din 1976-77. Oblemenco a mai jucat în 1977-78 la FCM Galați, unde s-a retras. Totalul din Divizia A este de 170 de goluri.
Fără națională
Era poreclit „Tunarul din Bănie” după eficiența lui la goluri. Cu toate acestea, potrivit Wikipedia în română, n-a jucat niciodată pentru prima reprezentativă a României. A fost la echipa Under-23, cu 12 meciuri și 5 goluri, și a mers cu ea în Uruguay, Brazilia și Africa. Lipsa selecției rămâne unul dintre lucrurile pe care pagina le reține ca regret al lui.
Antrenorul
A fost secund la Universitatea Craiova în 1979-80, iar din 1980 până în 1982 a fost antrenor principal. În 1980-81 a câștigat campionatul și Cupa. În 1981-82, echipa a ajuns în sferturile Cupei Campionilor, unde a pierdut cu Bayern München, 2-3 la general.
Apoi a lucrat la Chimia Râmnicu Vâlcea (1982-1985), la FC Olt (1985) și la alte echipe. După 1990 a revenit de mai multe ori la Craiova, ca antrenor, director tehnic sau director sportiv. În 1995 a făcut parte din staff-ul echipei Aro Câmpulung, care a promovat în Divizia A, iar în vara lui 1996 a acceptat o ofertă de la Hassania Agadir, în Maroc.
Agadir
Pe 1 septembrie 1996, într-un meci al echipei sale cu Union Sidi Kacem, Oblemenco s-a prăbușit pe banca tehnică, la scorul de 1-1, după un gol anulat echipei sale, notează Wikipedia în engleză. A murit în aceeași zi, la spital.
A fost declarat cetățean de onoare post-mortem al Craiovei. Are statui în Craiova și în Corabia, iar stadioanele din ambele orașe îi poartă numele. Pe Stadionul Ion Oblemenco din Craiova s-au jucat sfertul cu Bayern din 1981-82 și semifinala cu Benfica din 1982-83.