Grăsimile, pe înțelesul tuturor. Tot ce trebuie să știi despre ele

Grăsimile sunt amestecuri complexe naturale, formate în principal din esteri ai glicerinei cu acizii grași, numiți gliceride. Se mai găsesc în afară de gliceride și ceruri, vitamine, fosfatide etc. În acest articol vom dezbate care sunt avantajele şi dezavanajele grasămilor.

Ce sunt grăsimile

Toate celulele din corpul nostru conţin grăsime. Grăsimile sunt benefice pentru lubrifierea încheieturilor şi pentru producerea hormonilor. În cazul în care elimini dintr-o dietă grăsimile, producţia hormonală va scădea dramatic şi mai multe reacţii chimice vor fi întrerupte. Astfel, corpul va acumula mai multă grăsime decât de obicei pentru a-şi asigura funcţionarea corespunzătoare. Renunţând la grăsimi se opreşte producerea testosteronului, dar şi creşterea masei musculare. Pentru a avea un metabolism foarte bun este necesar să consumăm anumite tipuri de grăsimi ele se clasifică după cum urmează: saturate, polinesaturate si mononesaturate.

Tipuri de grăsimi

1. Grăsimile saturate

Grăsimile saturate sunt asociate cu bolile de inima si creşterea colesterolului. De regulă, se găsesc în produsele de origine animală.  Consumate, aceste grăsimi determină corpul să fie rezistent la insulină (care, la randul sau, provoaca probleme in controlarea nivelului glucozei din sange) şi totodată creste nivelul colesterolului dramatic.

2. Grăsimile polnesaturate

Grasimile polinesaturate conţin mai mult de o legătură chimică dublă în cadrul lanţului de carbon. Sunt găsite în cele mai multe uleiuri de origine vegetală: floarea soarelui, soia, porumb, sofrănel, dar şi în branzeturi, fructe de mare. Uleiul de peşte şi de in este si tot polinesaturat şi este foarte bogat în Omega 3. Grasimile Omega 3 sunt grăsimi esenţiale polinesaturate de care are nevoie corpul nostru pentru a functiona.  Semintele de in şi uleiul de peşte sunt foarte bogaţi în Omega 3, ajută la întărirea sistemului imunitar, producţia de energie, sensibilitatea la insulină si producţia hormonală, având şi efecte antiinflamatorii

3. Grăsimile monosaturate

Grăsimile mononesaturate au o singură legatură chimică dublă în cadrul lanţului de carbon şi au un efect pozitiv asupra colesterolului „bun” şi se găsesc în avocado, nuci, cânepa, carne roţie, măsline.

Cele mai bune surse de grăsimi

• Uleiul de cocos si palmier sunt uleiuri sănătoase în forma lor presată la rece, extra virgine
• Nuci
• Migdale
• Caju
• Arahide
• Alune
• Seminţe de in
• Seminţe de chia
• Seminţe de susan
• Seminţe de cânepă
• Şofrănel
• Uleiul de peşte

Grăsimile și colesterolul

CITEȘTE ȘI

• Despre proteine, pe înțelesul tuturor
• Caloriile, pe înțelesul tuturor
• Carbohidrații, pe înțelesul tuturor
• Culturism pe înțelesul tuturor

Cum spuneam anterior, grăsimile sunt bune atâta timp cât sunt consumate cele sănătoase. În caz contrar există riscul de creştere a colesterolului. Problemele apar atunci când introducem în corp colesterol în mod excesiv din alimente bogate în mod natural în colesterol sau când organismul îl produce în cantitate prea mare. Nu toate alimentele cu grăsimi conţin colesterol. El se regăseşte doar în produsele de origine animală precum carne, produse lactate, unt şi ouă. Produsele de origine vegetală precum avocadă, măsline conţin grăsime, dar nu şi colesterol. Mai mult decât atât, fructele de mare conţin foarte puţină grăsime, dar un nivel foarte ridicat de colesterol, iar untul de fructe oleaginoase cum este cel de arahide, migdale sau caju, pe care îl percepem des ca fiind nesănătos este plin de grăsimi, dar nu şi de colesterol.