Carbohidrații, pe înțelesul tuturor. Rol, beneficii și aspecte negative

Ţi-e teamă să consumi carbohidraţi? Nu ştii care este adevărul despre aceşti compuşi organici? Nu este nicio problemă. În acest articol vei învăţa care sunt rolul, beneficiile şi aspectele negative ale carbohidraţilor.

Ce sunt carbohidrații

Carbohidraţii, cunoscuţi şi sub denumirea de zaharide, zaharuri sau glucide, sunt compuși organici cu funcțiune mixtă, care au în compoziție atât grupări carbonilice (aldehidă sau cetonă), cât și grupări hidroxilice (hidroxil).

Tipuri de carbohidrați

Carbohidraţii sunt clasificaţi în funcţie de compoziţie şi de impacul lor asupra glicemiei. Astfel, ei se împart în carbohidraţi simpli (zaharuri simple sau glucide rafinate) şi carbohidraţi complecşi. Aceste două tipuri de carbohidraţi acţionează diferit aspura glicemei (nivelul de zahăr din sânge) şi au, de asemenea, impact diferit atât asupra senzaţiei de foame (prin declanşarea rapidă sau lentă a secreţiei de insulină din pancreas), cât şi a producerii şi stocării energiei în corp.

Carbohidraţii buni pentru organism sunt carbohidraţii complecşi (sau glucidele ori zaharurile cu eliberare lentă), deoarece au calitatea de a absorbi mai lent decât cei simplu şi oferă corpului o energie constantă pe întreaga durată a zilei. Ei previn creşterile şi scăderile bruşte de glicemie şi furnizează senzaţia de saţietate pe timp îndelungat.

Surse naturale de carbohidrați

Principalele surse sunt leguminoasele si cerealele integrale. Printre carbohidratii recomandati pentru consum se numara:

• legumele (toate tipurile)
• fructele (cantitate limitată în cazul în care încercaţi să slăbiţi, din cauza zahărului conţinut)
• ovăzul şi fulgii de ovăz
• orezul brun
• ignami
• lintea
• pâinea şi pita din cereale integrale
• cerealele integrale
• cartofii

De evitat sau limitat este consumul următoarelor surse de carbohidraţi:

• pastele din făină albă
• orezul alb
• pâinea din faină albă
• ovăzul instant
• sucurile de fructe
• covrigii
• gogoşile
• brioşele
• dulciurile şi bomboane
• cerealele procesate pentru micul-dejun
• produsele de panificaţie

Carbohidrații și obezitatea

Cum spuneam şi mai devreme, carbohidraţii nu aduc doar beneficii. Ei pot fi şi periculoşi în acelaşi timp din cauza conţinutului de zahăr. De aceea, nu trebuie să exageraţi cu consumul lor. E adevărat că cele mai delicioase alimente conţin în general carbohidraţi, dar consumate peste măsură ele pot declanşa boli precum obezotatea sau diabetul. Tocmai de aceea ar trebui încercat un consum mai mic de carbohidraţi în raport cu consumul de proteine, indiferent de masă. În ceea ce priveşte obezitatea există trei factori decisivi care determină aceasă afecţiune:

1. Rata metabolica scazută (numărul de calorii de care organismul are nevoie in repaus este scăzut);
2. Coeficientul respirator mare (arată oxidarea carbohidraţilor si necesitatea de a mânca pentru a înlocui carbohidraţii);
3. Rezistenţa la insulină (celulele organismului sunt rezistente la efectele insulinei, pancreasul producând o cantitate mai mare de insulină pentru a îndeplini funcţiile specifice).

CITEȘTE ȘI

• Despre proteine, pe înțelesul tuturor
• Caloriile, pe înțelesul tuturor
• Grăsimile, pe înțelesul tuturor
• Culturism pe înțelesul tuturor

Factorii care cresc senzaţia de foame sunt scăderea glucozei sanguine şi creşterea contracţiilor gastrice şi a disconfortului abdominal. Aceste semnale periferice sunt transmise la nivelul creierului, prin intermediul neurotransmiţătorilor, iar creierul reglează aportul de hrana. Neurotransmiţătorii sunt modulatori specifici ai ingestiei de lipide, carbohidraţi ţi proteine. O creştere sau o scădere a aportului de lipide, carbohidraţi sau proteine poate apărea ca răspuns la acţiunea acestor neurotransmiţători. Astfel, tratamentul pentru combatarea obezităţii constă într-un un consum redus de lipide, scăderea cantitătii alimentelor ingerate, eliminarea băuturilor alcoolice şi a dulciurilor rafinate, un număr de mese frecvente şi reduse cantitativ, bogate în fibre.